Br | Vlaški | Rumunski | Srpski | Gnezdo reči | Reč u umotvorinama | Mesto | Vidi | ||||||||||||
2606 | andîrmuańe | andârmoane | андрамоље | andîrmuańe (mn. andîrmuańe) [akc. andîrmuańe] (i. ž.) — andramolje, dronjci, starudija; delovi neke stare naprave ◊ nu puot să-ț spun ńimik dă razbuoĭ pănă no-l vĭeḑ, kî are mulće andîrmuańe pră ĭeal — ne mogu ništa da ti kažem o razboju dok ga sam ne vidiš, jer ima mnogo andrmolja na njemu [Stig] ♦ dij. var. andarmaļe (Tanda) ♦ sin. ondoroasă [Por.] ∞ andarmală | Kobilje | [Vidi] | |||||||||||||
2611 | ăntulćișat | curmeziș ? | унакрст | ăntulćișat (ăntulćișată) (mn. ăntulćișaț, ăntulćișaće) [akc. ăntulćișat] (prid.) — unakrst, poprečno ◊ a dîrîmat frunḑă, șă nu faśe brațu botur la botur, numa krĭanźiļi brățuĭe ăntulćișat — kresao je lisnik i ne slaže naramak peteljku na peteljku, nego granje slaže unakrst [Stig] ♦ dij. var. ăntolćișat (Tanda), întulćișat (Rudna Glava) ♦ dij. sin. ănkruśișat [Por.] | Kobilje | [Vidi] | |||||||||||||
3160 | ćeća | cecia | тетка | ćeća (mn. ćeće) [akc. ćeća] (i. ž.) — tetka, očeva sestra ◊ ćeća la nuoĭ sa ḑîśe numa la suora lu tata — ćeća se kod nas kaže samo za očevu sestru ◊ uomu lu ćeća ĭe matușuoń — ćećin muž je teča ◊ ćećo, vinu pănă la nuoĭ — ćeća, dođi do nas ◊ la suora lu muma ḑîśem ćeĭkă — majčinoj sestri kažemo tekta [Stig] ◊ ćeće ĭe suora lu tata ș-alu muma — ćeća je majčina i očeva sestra (Zlot, zapadna polovina) ∞ ńam | Kobilje | [Vidi] | |||||||||||||
3033 | gușăĭ | gușei ? | очни црв | gușăĭ (mn. gușăĭi) [akc. gușăĭ] (i. m.) — (zool.) očni crv (Loaloa ?) (Filaria bancrofti ?) (Paragordius tricuspidatus ?) ◊ (vet.) gușăĭi sa fak la viće în uoki, măĭ mult la vaś șî la buoĭ — očni crvi se javljaju kod stoke, najčešće kod krava i volova ◊ (med.) kînd a vaḑut gușăĭu în uokĭu buoluĭ, aĭ batrîń l-a ļegat țapîn în razbuoĭu dă potkovit, șî ku ļingura ĭ-a skuos uokĭu a fară; a prins gușăĭu ku aku șî la lupadat, a uokĭu a spalat ku mĭare, șî la prontuors înapuoĭ — kada su videli očnog crva u očima vola, stari su vola vezali čvrsto u potkivačkom ramu i kašikom mu vadili oko napolje; crva su hvatali iglom i bacali, a oko bi namazali medom i vratili nazad ♦ up. gușă ♦ sin. șărpuț, tuortu tarturuĭ [Stig] ∞ vlaș | Kobilje | [Vidi] | |||||||||||||
3157 | întămpina | întâmpina | саставити | întămpina (ĭuo întămpin, ĭel întămpină) [akc. întămpina] (gl. p. ref.) — (tehn.) sastaviti, spojiti ◊ așa bun ĭel întămpina doă blăń, dă întămpinala nu s-a vaḑut — tako je dobro sastavljao dve daske, da se spoj nije primećivao [Stig] | Kobilje | [Vidi] | |||||||||||||
3158 | întămpinare | întâmpinare | састав | întămpinare (mn. întămpinărĭ) [akc. întămpinare] (i. ž.) — (tehn.) sastav, spoj ◊ bun s-a-nkeĭat blăńiļi, întămpinarĭa gata nu sa vĭađe — dobro su se spojile daske, spoj se gotovo ne vidi ◊ numa sî sa măĭ ńićeḑaskă întămpinărĭļi, șî astalu ĭe gata — samo da se još izglade spojevi, i sto je gotov [Stig] ∞ întămpina | Kobilje | [Vidi] | |||||||||||||
3159 | întămpinat | întâmpinat | састављен | întămpinat (întămpinată) (mn. întămpinaț, întămpinaće) [akc. întămpinat] (prid.) — (tehn.) sastavljen, spojen ◊ blăńiļi în astal sînt întămpinaće ku șîpurĭ — daske u stolu spjene su šipovima [Stig] ∞ întămpina | Kobilje | [Vidi] | |||||||||||||
5806 | nakîrźiĭe | năcârdie | лакрдија | nakîrźiĭe (mn. nakîrźiĭ) [akc. nakîrźiĭe] — lakrdija, nestašluk ◊ kopiĭi fak la nakîrźiĭ tota ḑîva — deca prave lakrdije po ceo dan ♦ sin. năsărîmbă [Stig] | Kobilje | [Vidi] | |||||||||||||
5418 | păs | păs | брига | păs (mn. păsurĭ ?) (i. s.) — briga ◊ nu mi păs vrĭava ĭel să vină or nu — nije me briga hoće li on doći, ili ne [Stig] ♦ dij. sin. grižă [Por.] | Kobilje | [Vidi] | |||||||||||||
3045 | pĭerĭ | peri | власи | pĭerĭ (mn.) [akc. pĭerĭ] (i. ž.) — (zool.) vlasi, valjkasti crvi ◊ pĭerĭ sînt vĭermĭ, supțîrĭ ka păru đin kap — vlasi su crvi tanki kao vlat kose ♦ sin. vlaș, gușă [Por.] ∞ vlaș | Kobilje | [Vidi] | |||||||||||||
3524 | saćesk | sătesc | сеоски | saćesk (saćeaskă) (mn. saćeșć, saćeașće) [akc. saćesk] (prid.) — seoski, koji pripada selu ◊ dămult a fuost kuoș saćesk, în kare s-adunat bukaćiļi dă pră kîmp — nekada je bio seoski koš, u koji su se skupljali poljski proizvodi ◊ mulće ađeturĭ saćeșć s-a pĭerdut, or s-a skimbat — mnogi seoski običaji su se izgubili, ili se promenili [Stig] ∞ sat | Kobilje | [Vidi] | |||||||||||||
Id | Ime | Prezime | Nadimak | Godište | Zanimanje | Selo | Oblast | Telefon |
10 | Ljubiša | Mitrović | 1961 | poljoprivrednik | Kobilje | Stig | 069 226 3432 | |
11 | Dragica | Mitrović | 1931 | domaćica | Kobilje | Stig | 012 263 432 | |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||