Br |
Živa reč |
Reč ubica |
Skaradan primer |
Ispravan primer |
Prevod |
||||||||||||||||||
1 | aluńikă | klizi | Karu kînd pļakă da klizi pe gĭaţă, no-l măĭ oprĭeşć. | Karu kînd pļakă să aluńiśe pe gĭaţă, no-l măĭ oprĭeşć. | Kola, kad počnu da klize po ledu, ne možeš da zaustaviš. | ||||||||||||||||||
2 | aļes | opredeļit | Kopiĭi s-a opredeļit să traĭaskă-n grad, şî kasa-n sat ń-aramas pustîńe. | Kopiĭi a aļes să traĭaskă-n oraş, şî kasa-n sat ń-a ramas pustîńe. | Deca su izabrala da žive u gradu, i kuća u selu nam je ostala pusta. | ||||||||||||||||||
3 | amînaćaḑă | kasńaşće | Grabĭesk la kasă, kă-m kasńaşće prînḑu. | Ma grbaĭesk la kasă, kă-m amînaćaḑă prînḑu. | Žurim kući, jer mi kasni ručak. | ||||||||||||||||||
4 | amînatat | zîkasńit | Śe ć-aĭ zîkasńit atîta, soriţo, đi n-aĭ veńit la vrĭame? | Śe ć-aĭ amînatat atîta, soriţo, đi n-aĭ veńit la vrĭame? | Što si toliko zakasnila, sestrice, pa nisi došla na vreme? La zavĭećină în Isîkuva, tăĭnuĭe duauă muĭerĭ: ♦ Śe ć-aĭ zîkasńit atîta, soriţo, đi n-aĭ veńit la vrĭame? ♦ Ma, mĭ-a skapat pîrdańiku đi autubus: ĭuo am ginđit kî trĭaśe la uosam, da ĭel a trĭekut la pola osam! | ||||||||||||||||||
5 | Anol Nuou | Nova Godina | Ńi veđiem dupa Nova Godina! | Ńi veđiem dupa Anol Nuou! | Vidimo se posle Nove Godine! | ||||||||||||||||||
6 | apîr | brańesk | Am luvat un bît în mînă, sî ma brańesk đi kîńiļi luĭ, kă are kîńe rău. | Am luvat un bît în mînă, sî ma apîr đi kîńiļi luĭ, kă are kîńe rău. | Uzeo sam jedan štap u ruku, da se branim od njegog psa, jer ima opasnog psa. | ||||||||||||||||||
7 | astupă | guşîĭe | Ĭastă vro doă-triĭ ḑîļe đi kînd ma guşîĭe în pĭept, đi nu puot să suflu! | Ĭastă vro doă-triĭ ḑîļe đi kînd ma astupă în pĭept, đi nu puot să suflu. | Ima neka dva-tri dana kako me nešto guši u grudima, da ne mogu da dišem. | ||||||||||||||||||
8 | auḑît | doznait | Kînd uoţî a doznait pe unđe o să trĭakă turśi ku bańi, iĭ akolo s-a pitulat, ĭ-a-şćetat şî ĭ-a omorît. | Kînd uoţî auḑît pe unđe o să trĭakă turśi ku bańi, iĭ akolo s-a pitulat, ĭ-a-şćetat şî ĭ-a omorît. | Kad su hajduci doznali kuda će Turci proći sa blagom, oni su se tamo sakrili, sačekali ih i ubili. | ||||||||||||||||||
9 | bautură | piće | Merźem la piće? | Merźem la bautură? | Idemo na piće? | ||||||||||||||||||
10 | ţîńe | održaşšće | Unđe sa održaşće zboru? | Unđe sa ţîńe zboru? | Gde se održava zbor? | ||||||||||||||||||
11 | dă nainće | napreduĭe | Nu şću đi śe nu-m napreduĭe lukru? | Nu șću đi śe lukru nu-m dă nainće? | Ne znam zašto mi posao ne napreduje? | ||||||||||||||||||
12 | dobîndă | korist | Dăn aşa lukru n-aĭ ńiś un korist. | Dăn aşa lukru n-aĭ ńiś o dobîndă. | Od takvog posla nemaš nikakvu korist. | ||||||||||||||||||
13 | drag | voit | Am voit o fată bălă. | Mĭ-a fuost drag d-o fată bălă. | Voleo sam plavušu. | ||||||||||||||||||
14 | dumińikă | nedeļa | Auḑ, kuskrĭe, dakă nu ńe veđem u nedeļu, atunśa ramîńe vuorba dă vro alta ḑî! | Auḑ, kuskrĭe, dakă nu ńe veđem dumińikă, atunśa ramîńe vuorba dă vro alta ḑî! | Čuj, priko, ako se ne vidimo u nedelju, onda ostaje dogovor za neki drugi dan! | ||||||||||||||||||
15 | Dumńeḑîu | Bog | Bog va şći! Să nu măĭ đa bog la ńima ... | Dumńeḑîu va şći! Să nu măĭ đa dumńeḑîu la ńima. | Bog će znati! Da ne da bog nikom. | ||||||||||||||||||
16 | đes | često | La noĭ în Tanda, ćesto nuĭe struĭe! | La noĭ în Tanda đes nuĭe struĭe! | Kod nas u Tandi često nema struje! | ||||||||||||||||||
17 | đisparţî | odvoi | Nu ći odvoi đi nuoĭ, kă rîtaśeşć! | Nu ći đisparţî đi nuoĭ, kă rîtaśeşć! | Nemoj se odvajati od nas, jer ćeš zalutati! | ||||||||||||||||||
18 | điźaba | badava | Kînd sa-nparće badava, đi śe sî nu ĭau? | Kînd sa-nparće điźaba, đi śe sî nu ĭau? | Kad se deli za badava, zašto da ne uzmem? | ||||||||||||||||||
19 | fuost | postoit | Ma, novinari mint đi uskă, aşa ađet ńiśkînd n-a postoit la rumîń! | Ma, novinari mint đi uskă, aşa ađet ńiśkînd n-a fuost la rumîń! | Ama, novinari lažu pa cepaju, takav običaj nikad nije postojao kod Vlaha! | ||||||||||||||||||
20 | gaći | zavîršî | Nu puot să gasăsk maĭsturĭ să-m zavîrşîaskă kuoșu la kuĭnă đi vară. | Nu puot să gasăsk maĭsturĭ să-m gaćiaskă kuoşu la kuĭnă đi vară. | Ne mogu da nađem majstore da mi završe dimnjak na letnjoj kujni. | ||||||||||||||||||
21 | gaćit | zavrşît | Kînd am zavrşît ku lukru, ń-am întuors la kasă. | Kînd am gaćit ku lukru, ń-am întuors la kasă. | Kad smo završili posao, vratili smo se kući. | ||||||||||||||||||
22 | îmbunat | obećit | Mĭ-a obećit kă vińe, şî ĭuo l-am aşćetat gata tuata nuapća. | Mĭ-a îmbunat kă vińe, şî ĭuo l-am aşćetat gata tuata nuapća. | Obećao mi je da će doći, i ja sam ga čekao gotovo celu noć. | ||||||||||||||||||
23 | înţaļeg | razumeńesk | Nu baš razumeńesk bińe! | Nu baş înţaļeg bińe. | Ne razumem baš najbolje. | ||||||||||||||||||
24 | înţaļiaźe | sfătuĭe | Đi źaba iĭ vorbĭeşć, vĭeḑ kă nu sfătuĭe ńimika? | Đi źaba iĭ vorbĭeşć, vĭeḑ kă nu înţaļiaźe ńimika? | Badava mu govoriš, vidiš da ne shvata ništa? | ||||||||||||||||||
25 | înfrunta | uvređi | Lasîma-n paśe, nu ma uvređi ku minśuń! ◊ Nu puoţ sîĭ ḑîś ńimika, kă ĭut sa uvređeaşće. | Lasîma-n paśe, nu ma înfrunta ku minśuń! ◊ Nu puoţ sî-ĭ ḑîś ńimika, kă ĭut sa înfruntă. | Pusti me na miru, nemoj me vređati lažima! ◊ Ne možeš mu reći ništa, jer se lako vređa. | ||||||||||||||||||
26 | înkļeştat | ukoćit | Am rîđikat ńişći saś grieĭ, şî mi s-a ukoćit şîaļiļi. | Am rîđikat ńişći saś grieĭ, şî mi s-a înkļeştat şîaļiļi. | Dizao sam teške džakove, pa mi se ukočila leđa. | ||||||||||||||||||
27 | însamnat | beložît | Luok dă morminţ a fuost beložît ku kruśiţă. | Luok dă morminţ a fuost însamnat ku kruśiţă. | Mesto za groblje bilo je obeleženo krstićima. | ||||||||||||||||||
28 | însamnă | znaćieşće | Nuşću śe znaćieşće vorba-ĭa, n-am auḑîto păn-akuma! | Nuşću śe însamnă vorba-ĭa, n-am auḑîto păn-akuma! | Ne znam šta znači ta reč, nisam je čuo do sada! | ||||||||||||||||||
29 | întrabă | raspituje | Ma-ntîńiĭ ku Vană, sa raspituje đi ćińe. | Ma-ntîńiĭ ku Vană, întrabă đi ćińe. | Sreo sam Vaneta, raspituje se o tebi. | ||||||||||||||||||
30 | înţaļeg | jasno | Nu mi ĭasno, śe vrĭa să-m spună? | Nu înțaļeg, śe vrĭa să-m spună? | Nije mi jasno, šta hoće da mi kaže? | ||||||||||||||||||
31 | înţaļes | razuman | Kataĭ să gasăsk pi vrunu să fiĭe razuman, ama nu gasîĭ. | Kataĭ să gasăsk pi vrunu să fiĭe înţaļes, ama nu gasîĭ. | Tražio sam da nađem nekog da bude razuman, ali nisam našao. | ||||||||||||||||||
32 | ĭar-aşa | isto tako | Şî tata isto-şa a ḑîs! | Śî tata ĭar-aşa a ḑîs! | I otac je isto tako rekao! | ||||||||||||||||||
33 | kapak | poklopţ | E, dăĭ drakuluĭ đe oţomań: ĭară a furat poklopţu đi la şahtă? O să kadă, bre, vrun kopil, ş-o sî s-a frîngă đe tot! | E, dăĭ drakuluĭ đe oţomań: ĭară a furat kapaku đi la şahtă? O să kadă, bre, vrun kopil, ş-o sî sa frîngă đe tot! | E, nek idu dođavola lopovčine: opet su ukrali poklopac sa šahte? Upašće, bre, neko dete, pa će se svo slomiti! | ||||||||||||||||||
34 | katat | zăhtevit | Kînd s-a dus la şîḑîtuarĭe, şî vrunu a zăhtevit sî s-a ḑîkă una ĭuta, iĭ atunśa a ḑîs aşa kum ăţ spusăĭ ĭuo akuma! | Kînd s-a dus la şîḑîtuarĭe, şî vrunu a katat sî s-a ḑîkă una ĭuta, iĭ atunśa a ḑîs aşa kum ăţ spusăĭ ĭuo akuma! | Kad su išli na sedeljku, i neko je zahtevao da se kaže neka brzalica, oni su tada izgovorili ovo što sam ti ja sada naveo! | ||||||||||||||||||
35 | kîntat | zvońit | Tu puaće-fi ń-aĭ katat, ama nuoĭ n-am auḑît kînd a zvońit telefuonu, kî a fuost strîkat vro duauă ḑîļe! | Tu puaće-fi ń-aĭ katat, ama nuoĭ n-am auḑît kînd a kîntat telefuonu, kî a fuost strîkat vro duauă ḑîļe! | Može biti da si nas tražio, ali mi nismo čuli kada je telefon zvonio, jer je bio u kvaru jedno dva dana. | ||||||||||||||||||
36 | kîntă | zvońaşće | Aĭde, să pļekăm, kă akuș zvońășće đi śas. | Aĭde, să pļekăm, kă akuș kîntă đi śas. | Hajde da kenemo, jer će uskoro da zvoni za čas. | ||||||||||||||||||
37 | kît | koliko | Spunje, koliko treba? | Spunje, kît trăbe? | Kaži, koliko treba? | ||||||||||||||||||
38 | krĭađe | veruĭaşće | Nu veruĭaşće în ńimika! | Nu krĭađe în ńimika! | Ne veruje ni u šta! | ||||||||||||||||||
39 | kuaşće uskaće | suva rebra | Fersăĭ pasuĭ ku suva rebra. | Fersăĭ pasuĭ ku kuaşće uskaće. | Skuvala sam pasulj sa suvim rebrima. | ||||||||||||||||||
40 | kunoskut | poznato | Aĭa vuorbă mi ĭe đ-aśi poznato. | Aĭa vuorbă mi đ-aśi kunoskută. | Ta reč mi je odande poznata. | ||||||||||||||||||
41 | kunuosk | poznaĭesk | Ĭuo ku ĭel ma poznaĭesk đemult. | Ĭuo ku ĭel ma kunuosk đemult. | Ja i on se poznajemo odavno. | ||||||||||||||||||
42 | kuprins | zauzît | Dakă n-o sî fiu zauzît ku vrun lukru, ĭuo o să dau pi la ćińe. | Dakă n-o sî fiu kuprins ku vrun lukru, ĭuo o să dau pi la ćińe. | Ako ne budem zauzet nekim poslom, ja ću da navratim do tebe. | ||||||||||||||||||
43 | lokui | nîsaļi | Munćeńi nuoştri s-a nîsaļit pi śuoś, rar pi văĭ. | Munćeńi nuoştri s-a lokuit pi śuoś, rar pi văĭ. | Naši planinci su se naseljavali po brdima, retko po dolinama. | ||||||||||||||||||
44 | lozî | lupai | Taś mă, fa, nu lupai aśiĭa! Śe, drakuluĭ, lupăĭ atîta, parke aĭ noroḑît? | Taś mă, fa, nu lozî aśiĭa! Śe, drakuluĭ, lozăşć atîta, parke aĭ noroḑît? | Ćuti bre, ženska, ne lupaj tu! Što, đavola, lupetaš toliko, kao da si poludela? | ||||||||||||||||||
45 | lună | mesec | Am ḑakut în boļńiţă mesec dana. | Am ḑakut în boļńiţă o lună đi ḑîļe. | Ležao sam u bolnici mesec dana. | ||||||||||||||||||
46 | ļigatură | veza | N-are vĭeză una ku alta! | N-are ļigatură una ku alta! | Nema veze jedno s drugim! | ||||||||||||||||||
47 | merĭeu | sporo | Bună apă, ama sporo mĭarźe. | Bună apă, ama merĭeu mĭarźe. | Dobra voda, ali sporo teče. | ||||||||||||||||||
48 | minća | pamet | Nu şću śi ĭe ku ĭel, parke a pĭerdut pametu?! | Nu şću śiĭe ku ĭel, parke a pĭerdut minća?! | Ne znam šta je s njim, kao da je izgubio pamet?! | ||||||||||||||||||
49 | mirat | ćuduit | Ma-m ćuduit ĭuo mult, kînd am vaḑut aĭa. | Ma-m mirat ĭuo mult kînd am vaḑut aĭa. | Čudio sam se mnogo kad sam to video. | ||||||||||||||||||
50 | mižloku satuluĭ | centar sela | Am ažuns în centar sela. | Am ažuns în mižloku satuluĭ. | Stigao sam u centar sela. | ||||||||||||||||||
51 | mîśkarîţ | mîrdairîţ | Staţ, bre, nu mîrdairîţ pănă va sļikuĭ! | Staţ, bre, nu mîśkarîţ pănă va sļikuĭ! | Stanite, bre, ne mrdajte dok vas slikam! | ||||||||||||||||||
52 | mulţamĭaskă | zahfăluĭe | Đi źaba će frînź atîta ku lukru đe sat, la urmă n-o sî-ţ zahfăluĭe ńima. | Đi źaba će frînź atîta ku lukru đe sat, la urmă n-o sî-ţ mulţamĭaskă ńima. | Badava se lomiš sa tolikim poslom za selo, na kraju ti se niko neće zahvaliti. | ||||||||||||||||||
53 | mută | sklońa | Kînd ăl vaḑuĭ, spusăĭ la muĭere să-l sklońaskă, kă n-am uokĭ să-l vîăd. | Kînd ăl vaḑuĭ, spusăĭ la muĭere să-l muće, kă n-am uokĭ să-l vîăd. | Kad ga videh, rekoh ženi da ga skloni, jer nemam oči da ga vidim. | ||||||||||||||||||
54 | nuaće | plivuĭe | Apruаpe a fuost un bazent, şî ĭel s-a dus în tota ḑîua să plivuĭe. | Apruаpe a fuost un bazent, şî ĭel s-a dus în tota ḑîua să nuaće. | U blizini je bio bazen, i on je išao svaki dan da pliva. | ||||||||||||||||||
55 | numa | samo | Dăĭ pi la mińe, samo sî bĭem kî ći una, kî alta poslă n-avĭem. | Dăĭ pi la mińe, numa sî bĭem kî ći una, kî alt lukru n-avĭem. | Svrati do mene, samo da popijemo po neku, druga posla nemamo. | ||||||||||||||||||
56 | o sută doaḑăś | sto dvaĭs | A mînat ka naruodu, pista sto dvaĭs na sat! | A mînat ka naruodu, pista o sută doăḑăś la śas! | Vozio je kao lud, preko sto dvadeset na sat! | ||||||||||||||||||
57 | or | ili | Nu şću śe să fak: să ma duk, iļi să ma kulk să duorm? | Nu şću śe să fak: să ma duk, or să ma kulk să duorm? | Ne znam šta da radim: da odem, ili da legnem da spavam? | ||||||||||||||||||
58 | patu-l đi la urmă | zadnji krevet | În boļńiţă mĭ-a dat zadnji krevet! | În boļńiţă mĭ-a dat patu-l đi la urmă. | U bolnici su mi dali zadnji krevet. | ||||||||||||||||||
59 | pi piśuare | peşke | Nu pļeka ku fata peşke, kî ĭe frig, numa aprinđe karu! | Nu pļeka ku fata pi piśuare, kî ĭe frig, numa aprinđe karu! | Ne kreći sa kćerkom peške, jer je hladno, nego pali kola! | ||||||||||||||||||
60 | piśuare | peške | Ma-m dus învaļe peşke, n-am avut vrĭame să aşćet taksi. | Ma-m dus învaļe pi piśuare, n-am avut vrĭame să aşćet taksi. | Otišao sam dole peške, nisam imao vremena da sačekam taksi. | ||||||||||||||||||
61 | pitrekut | proveđit | Kum ć-aĭ proveđit la drum? | Kum ć-aĭ pitrekut la drum? | Kako si se proveo na putu? | ||||||||||||||||||
62 | proîmblare | šetnja | S-a dus în șetńe ku baĭatu, șî înga nuĭe să vină | S-a dus în proîmblare ku baĭatu, șî înga nuĭe să vină | Otišla je u šetnju sa momkom, i još je nema da se vrati! | ||||||||||||||||||
63 | proîmblă | šetuĭe | Numa sa şetuĭe învaļe-nđal, nu măĭ stă pi paśe! | Numa sa proîmblă învaļe-nđal, nu măĭ stă pi paśe! | Samo šeta gore-dople, ne miruje nikako! | ||||||||||||||||||
64 | pun | postavĭesk | Ĭo ma duk să postavĭesk prînḑu. | Ĭo ma duk să pun prînḑu. | — Ja idem da postavim ručak. | ||||||||||||||||||
65 | puort | vođesk | Nu-ĭ vođesk ĭuo griža! | Nu-ĭ puort ĭuo griža! | — Ne vodim ja brigu o njemu! (Ne brinem ja o njemu. Nije on moja briga.) | ||||||||||||||||||
66 | rakuare | sveže | Aiśa ĭe bun, kî ĭe sveže la umbră. | Aiśa ĭe bun, kî ĭe rakuare la umbră. | Ovde je dobro, jer je sveže u hladovini. | ||||||||||||||||||
67 | rar | retko | Pĭatra bauţă ĭe retka, grĭeu sa gasîaşće. | Pĭatra bauţă ĭe rară, grĭeu sa gasîaşće. | Kamen belutak je redak, teško se nalazi. | ||||||||||||||||||
68 | raspunđe | odgovara | Ĭuo-l întrăb đ-atriĭļa orĭ, da ĭel nu odgovarĭaşće, numa sa faśe surd! | Ĭuo-l întrăb đ-atriĭļa orĭ, da ĭel nu sa raspunđe, numa sa faśe surd! | Ja ga pitam po treći put, a on mi ne odgovara, nego se pravi gluv! | ||||||||||||||||||
69 | raspunsă | odgovori | Ĭuo strîgaĭ, strîgaĭ la ĭel, ama ĭel nu-m odgovori! | Ĭuo strîgaĭ, strîgaĭ la ĭel, ama ĭel nu mi sa raspunsă! | Ja sam ga dozivao, dozivao, ali on mi nije odgovorio! | ||||||||||||||||||
70 | rău | najgori | Lukru la fîn đi mińe ĭe măĭ gore lukru, kî ĭe tare zapuk, şî praşînă mare. | Lukru la fîn ĭe đi mińe măĭ rău lukru, kî ĭe tare zapuk, şî praşînă mare. | Rad na senu je za mene najgori posao, jer je jaka vrućina, i velika prašina. | ||||||||||||||||||
71 | rău | rđau | Aiśa traĭu nuĭe rđau. | Aiśa traĭu nuĭe rău. | Ovde život nije loš. | ||||||||||||||||||
72 | rău | opasno | Nu puartă griža ńiśkum, da aĭa ĭe tare opasno đe kopiĭ. | Nu puartă griža ńiśkum, da aĭa ĭe tare rău đe kopiĭ. | Nikako ne vode računa, a to je jako opasno za decu. | ||||||||||||||||||
73 | rîtaśit | zalutait | A spus aĭ batrîń kî Ogaşu sîrbĭesk sa kĭamă dupa vrun sîrb kare a zalutait în satu nuostru. | A spus aĭ batrîń kî Ogaşu sîrbĭesk sa kĭamă dupa vrun sîrb kare a rîtaśit în satu nuostru. | Stari su pričali da se Srpski potok zove po nekom Srbinu koji je zalutao u naše selo. | ||||||||||||||||||
74 | rumîn | Vlah | Mije nu mi ruşîńe să spun kă mis vlah! | Miĭe nu mi ruşîńe să spun kă mis rumîn! | Mene nije sramota da kažem da sam Vlah | ||||||||||||||||||
75 | ruşîńaḑă | brukîĭe | Lasă-l sî sa dukă, să nu ńi măĭ brukîĭe! | Lasă-l sî sa dukă, să nu ńi măĭ ruşîńaḑă! | Pusti ga da ode, da nas više ne bruka! | ||||||||||||||||||
76 | ruşîńe | bruka | Ma ruog đi ćińe sî nu ći măĭ brukîĭ ku aĭa povastă, k-o sî s-a rîdă tuoţ đi nuoĭ! | Ma ruog đi ćińe să nu ći măĭ faś đi ruşîńe ku aĭa povastă, k-o sî s-a rîdă tuoţ đi nuoĭ! | Molim te da se više ne brukaš sa tom pričom, jer će nam se svi smejati! | ||||||||||||||||||
77 | sa-mpare | izgleduje | Kum ăţ izgleduje, o să fiĭe śuava đin lukro-la? | Kum ţî sa-mpare, o să fiĭe śuava đin lukro-la? | Kako ti izgleda, hoće li biti nešto od toga posla? | ||||||||||||||||||
78 | sîmćesk | osećiesk | Ma omorîĭ ku lukru, nu măĭ osećiesk ńiś uasîļi! | Ma omorîĭ ku lukru, nu măĭ sîmćiesk ńiś uasîļi! | Ubih se od posla, ne osećam više ni kosti! | ||||||||||||||||||
79 | sîmt | osećesk | Mĭ-amurţît mîna, nu măĭ osećesk źeĭśćiļi. | Mĭ-amurţît mîna, nu măĭ sîmt źeĭśćiļi. | Utrnula mi ruka, ne osećam više prste. | ||||||||||||||||||
80 | sîrbaćiśe | divļe | Ĭastă mulće aluńe divļe, ama nu ļi kuļaźe ńima să ļi vindă. | Ĭastă mulće aluńe sîrbaćiśe, ama nu ļi kuļaźe ńima să ļi vindă. | Ima mnogo divljih lešnika, ali ih niko ne bere za prodaju. | ||||||||||||||||||
81 | sminći | smetui | Mĭ-a-nkis drumu, kă-l smetuĭ, nu puaće să trĭakă ku karu. | Mĭ-a-nkis drumu, kă-l sminćesk, nu puaće să trĭakă ku karu. | Zatvorio mi je put, jer mu smetam, ne može da prođe kolima. | ||||||||||||||||||
82 | sokoćit | răśuńit | Am răśuńit ĭuo đi măĭ mulće uorĭ, ş-am vaḑut kă n-o sî am ńiś un korist đin aşa lukru. | Am sokoćit ĭuo đi măĭ mulće uorĭ, ş-am vaḑut kă n-o sî am ńiś o dobîndă đin aşa lukru! | Računao sam se više puta, i video sam da neću imati nikakvu korist od takvog posla. | ||||||||||||||||||
83 | spart | slupait | Sa rîsturnat ku karu, şî aşa la slupait đi n-a ramas ńimik đin ĭel! | Sa rîsturnat ku karu, şî aşa la spart đi n-a ramas ńimik đin ĭel! | Preturio se kolima, i slupao ih tako da nije ostalo ništa od njih. | ||||||||||||||||||
84 | stamînă | nedelja | Aiśa mis gata triĭ nedeļe! | Aiśa mis gata triĭ stamîń! | Ovde sam gotovo tri nedelje! | ||||||||||||||||||
85 | stînźe | iskljućašće | Ĭuo iĭ spun frumuos: „Fată, iskļućaşće viđarĭa-ĭa şă kulkî-će!” - ĭa nu dă doă parîaļe. | Ĭuo iĭ spun frumuos: „Fată, stînźe viđarĭa-ĭa şă kulkî-će!” - ĭa nu dă doă parîaļe. | Ja joj lepo kažem: „Devojko, isključi to svetlo i lezi!” — ona ne da dve pare. | ||||||||||||||||||
86 | sufîră | trpi | Đi kînd ăl şćiu, ĭel nu trpĭaşće ńimika să-ĭ spuń în uokĭ. | Đi kînd ăl şćiu, ĭel nu sufîră ńimika să-ĭ spuń în uokĭ. | Od kad ga znam, on ne trpi ništa da mu se kaže u oči. | ||||||||||||||||||
87 | şapćeḑăś | sedamdeset | Şî tata şî muma a trait pista sedamdeset godina. | Śî tata şî muma a trait pista şapćeḑăś đi ań. | I otac i majka živeli su preko sedamdeset godina. | ||||||||||||||||||
88 | śerka | probati | Ĭuo probiĭ să fak altfĭeļ, ama amînat. | Ĭuo śerkaĭ să fak altfĭeļ, ama amînat. | Ja sam probao da uradim drugačije, ali kasno. | ||||||||||||||||||
89 | śinstî | ćestitui | M-am zuĭtat s-ăĭ ćestituĭ Anol nou, şî ĭa s-a mîńiĭat pi mińe. | M-am zuĭtat s-ăĭ śinstîăsk Anol nou, şî ĭa s-a mîńiĭat pi mińe. | Zaboravio sam da joj čestitam Novu godinu, i ona se naljutila na mene. | ||||||||||||||||||
90 | śinś | pet | La noĭ sa dă pomana pi la pet sati. | La noĭ sa dă pomana pi la śinś śasurĭ. | Kod nas se daća postavlja oko pet sati. | ||||||||||||||||||
91 | śinś | peti | Ažung ĭuta, kă mis peti la rînd! | Ažung ĭuta, kă mis al đi śinś la rînd! | Stižem brzo, jer sam peti po redu! | ||||||||||||||||||
92 | tutuńaşće | pušašće | Uomu mîn să ĭasă afară să puşaskă, nu-l las să-m împută kasă! | Uomu mîn să ĭasă afară să tutuńaskă, nu-l las să-m împută kasă! | Muža teram napolje da puši, ne puštam ga da mi zasmrdi kuću! | ||||||||||||||||||
93 | tutuńesk | puşăsk | Nu m-a lasă gazda să puşăsk în prodavńiţă, şî đ-aĭa puşăsk afară! | Nu m-a lasă stapînu1 să tutuńesk2 în dugaĭe, şî đ-aĭa tutuńesk afară! | Ne pušta me gazda da pušim u prodavnici, pa zato pušim napolju. 1) (ret.) stapîn domaćin 2) govorilo se kod Bufana i: doańesk < srb. duvaniti, pušiti duvan | ||||||||||||||||||
94 | unsprîaśe | ĭedanaĭs | Muoşu ĭe înga ku uoiļi, katăl tu pi la ĭedanaĭs sati! | Muoşu ĭe înga ku uoiļi, katăl tu pi la unsprîaśe śasurĭ! | Čiča je još uvek sa ovcama, traži ga ti oko jedanest sati! | ||||||||||||||||||
95 | uopt | osam | A ḑîs kî vińe pi la osam sati! | A ḑîs kî vińe pi la uopt śasurĭ! | Rekao je da će doći oko osam sati! | ||||||||||||||||||
96 | vaļe | kotlina | Multă apă mĭarźe prăn kotlina satuluĭ. | Multă apă mĭarźe prăn vaļa satuluĭ. | Mnogo vode teče seoskom kotlionom. | ||||||||||||||||||
97 | viće | stuakă | Aĭ nuoştri aĭ batrîń tuoţ avit stuakă multă. | Aĭ nuoştri aĭ batrîń tuoţ avut viće mulće. | Svi su naši stari imali mnogo stoke. | ||||||||||||||||||
98 | žumataće | pola | Tu fi sprimită, ĭo vin za pola sata. | Tu fi sprimită, ĭuo vin đe žumataće đe śas. | Ti budi spremna, ja dolazim za pola sata. | ||||||||||||||||||
99 | źińire | zet | Pătru ĭe zetu mĭeu! | Pătru ĭe źińirļi mĭeu! | Petar je moj zet! | ||||||||||||||||||
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||