|
|
(2712) greșală (rom. greșală) greška [imenica] greșală (mn. greșîaļe, greșălurĭ) [akc. greșală] (i. ž.) — greška ∎ mare greșală a fakut kînd s-a lasat đi șkuală — veliku grešku je napravio kad je napustio školu ∎ a fuost ćinîr șî naruod, ș-a mĭers đin greșală în greșală — bio je mlad i lud, i išao je iz greške u grešku ∎ kînd minț, furĭ șă înžurĭ, or ći țîń ku muĭarĭa lu tuoĭa, aĭa nuĭe greșală numa pakat — kad lažeš, kradeš i psuješ, ili imaš vezu sa tuđom ženom, to nije greška nego greh ∎ ńiś un lukru nuĭe fara greșală — nijedan posao nije bez greške ♦ sin. zmintă, sminćală [Por.] ∞ greșî Grupa reči: Društveni odnosi, status, običaji, pravo, pravda, sud, moral [=300 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE greșală f. 1. fapta de a greși: a face o greșală; 2. abatere dela o regulă: greșală de gramatică, de calcul. Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) Link : greşală |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||