    
 |
|
(2990) matasă (rom. matasă)  svila [imenica]matasă (mn. matăsurĭ) [akc. matasă] (i. ž.) — svila ∎ matasă ĭe pînḑă luśituare, supțîrĭe, ńaćidă șî muaļe, țasută đin ață kare ļi faśe o guangă śe s-arańiaśće ku frunḑa đi dud — svila je meko, tanko, glatko i sjajno platno, izatkano od konca koji pravi jedna buba, koja se hrani dudovim lišćem ∎ đin matasă măĭ mult s-a fakut kimĭeș đi baĭeț măĭ gîzdoćiń, șî śupaźe șî kîrpe muĭerĭeșć, ama ĭară đi aļi gîzdoćiń — od svile se najviše pravile košulje za bogatije momke, i ženske čupage i marame, ali opet za one bogatije [Por.] Etimologija: lat. mataxa, metaxa Grupa reči: Odeća, obuća, pokrivala; sprave i tehnike izrade [=230 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE matásă, V. mătase. Sursa: Scriban (1939) mătáse (Munt.) Tran. mătásă (Olt.) și matásă (Mold.) f. (lat. mataxa și metaxa, mătase brută, d. vgr. mátaxa și métaxa, fuĭor de mătase; it. matassa, fuĭor, legătură de fire, pv. madaisa, vfr. madaise [nfr. matasse d. it.], sp. madeja, pg. madeixa. D. rom. vine ung. matász). Fir supțire [!] și lucitor produs de un fel de omidă numită pop. gîndac (greșit zis verme [!], după fr.) de mătase (în zool. bombyx). Țesătură (stofă) făcută din asemenea fire: rochie de mătase (V. borangic). Firele care atîrnă din știuletele de popușoĭ [!]. Mătăsică, tortel. Pl. mătăsurĭ, felurĭ de (stofe, de haĭne de) mătase. Mătasea broașteĭ, lîna broașteĭ. V. lînă. Matase artificială, matasă făcută din celuloză. – Gîndaciĭ de mătase îs adușĭ din China. Eĭ se nutresc cu frunze de dud (de unde vine numele județuluĭ Tutova, renumit odinioară pin [!] mătase). China, Japonia, Italia, Francia și Spania produc astăzĭ multă mătase. Un painjin [!] carnivor halabea, care trăĭește în Madagascar, produce o mătase gălbuĭe foarte fină și maĭ rezistentă decît a gîndacilor. Acest painjin poate fi crescut ușor, dar numaĭ în regiunile tropicale. Fiecare halabea produce 3-4 sute de fire de 4-5 orĭ din zece în zece zile pînă la moarte. Omida bombyx e maĭ grea [!] de crescut și inferioară în privința economică. Industria acesteĭ mătăsĭ e în plin progres la școala profesională din Tananarivo (1920). În ultimu timp a´nceput a se crește și´n America un painjin numit koba, care produce un fir din care se țese o mătase foarte frumoasă. Sursa: Scriban (1939) Link : matasă |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||