      
 |
|
(834) boșćină (rom. boștină)  voština [imenica]boșćină (mn. boșćiń) [akc. boșćină] (i. ž.) — voština, ostatak prilikom topljenja i ceđenja voska ∎ śară puțînă, da boșćină multă — voska malo, a voštine mnogo [Crn.] (opis) Faguri sî topĭesk la fuok, în kaldarĭe, ku kîta apă, ama nu să lasă sî fĭarbă. Piurma să tuarnă în kuonś, sî puńe pi blană đi stuors, da ku un bît ka koļeșîarĭu s-ašaḑa pistă ĭel. Śara sî sprižuańe în strakină, da śe ramîńe în kuonś ĭe bošćină. — Saće se topi u bakraču, sa malo vode, na tihoj vatri bez ključanja. Zatim se sipa u trouglast džak, stavlja na dasku za ceđenje i oklagijom stiska radi ceđenja. Vosak se prihvata u panice, a ostatak je voština. (Opis kaz. Stojna Blagojević iz Lubnice, zapis F. Paunjelović ) [Crn.] Etimologija: Sl. voština Grupa reči: Kuća, pokućstvo, okućnica, imovina [=209 pojmova] Reč zapisao: F. Paunjelović Mesto: Lubnica Opština: Boljevac Područje: 06 Munćani (Crnorečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE BOȘTÍNĂ, boștine, s. f. (Reg.) 1. Ceea ce rămâne din fagure după ce s-au scos mierea și ceara. 2. Tescovină. [Var.: hoștínă s. f.] – Din sl. voština. Link : boştină |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||