|
|
(1408) dosađi (rom. dosădi) dosaditi [glagol] dosađi (ĭuo dosađiesk, ĭel dosađiașće) [akc. dosađi] (gl. p. ref.) — dosaditi; dosađivati ∎ pļakă, nu măĭ dosađi uomu — pođi, nemoj više dosađivati čoveku ♦ sin. sînđi (Tanda) [Por.] Etimologija: slov. dosaditi Grupa reči: Osećanje, mišljenje, narav, osobine i fiziologija čoveka [=474 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE DOSĂDÍ, dosădesc, vb. IV. Tranz. (Înv. și arh.) A mâhni, a întrista pe cineva. – Slav (v. sl. dosaditi). Sursa: DLRM (1958) dosădésc v. tr. (vsl. do-saditi, a ofensa; rus. dosaditĭ, dosaždatĭ, a întrista, deosebit de dosaditĭ, dosáživatĭ, a planta tot. V. nă- și ră-sădesc). Vechĭ. Ocărăsc, insult, ofensez. Azĭ. Vest. Întristez tare, măhnesc: inimă dosădită. – Și dosodesc. Sursa: Scriban (1939) Link : dosădi |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||