|
|
(197) albi (rom. albi) beliti [glagol] albi (ĭuo albĭesk, ĭel albĭașće) [akc. albi] (gl. p. ref.) — ① (color) beliti, bojiti u belo, izbeljivati, osvetljavati boju dodavanjem bele ② (za tkaninu) (zast.) prati (odeća je bila od belog materijala) ∎ muĭarĭa albĭașće pînḑa — žena beli platno (tehnikom trljanja i mlaćenja, ili na vljavici) ∎ rufiļi sa albĭesk ĭarna la źer, kînd îngĭață dupa spalat — odeća se zimi beli na mrazu, kada se zaledi posle pranja ③ (za konoplju) beljenje, mlaćenje, da dobije belu boju ∎ kîńipa sa albĭașće ku śanușă — konoplja se beli pomoću pepela ④ (za dan) sviće, razdanjuje se ∎ sa albĭașće ḑîua — dan se beli, sviće ⑤ (za oči) oslepljuje, gubi vid ∎ albĭesk uoki, viđeriļi — postaje slabovid, slep [Por.] ∞ alb Etimologija: alb. alb Grupa reči: Ukrašavanje, ulepšavanje, higijena, boje i nakit [=97 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE ALBÍ, albesc, vb. IV. 1. Refl., intranz. și tranz. A deveni sau a face să devină (mai) alb. ♦ A trata produsele textile cu agenți oxidanți sau reducători pentru a le face mai hidrofile (mai albe), distrugând pigmenții naturali. ♦ A colora ușor în albastru un produs textil pentru a obține un efect de alb intens. ♦ A decolora, parțial sau total, un anumit produs. ♦ Intranz. A încărunți; p. ext. a îmbătrâni. 2. Intranz. A ieși în evidență, a se contura (din cauza culorii albe). ♦ Fig. A străluci. – Din alb. Sursa: DEX98 Link : albi |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||