   
  |
|
(3535) nakaz (rom. năcaz)  mukanakaz (mn. nakazurĭ) [akc. nakaz] — muka, tegoba; jad ∎ nakazu mĭeu ńima nu șćiĭe — moju muku niko ne zna ∎ traĭ ku nakaz — tegoban život ∎ mare nakaz — velika muka ∎ (izr.) traźe nakaz — muči se, pati ∎ fara nakaz — bez muke, lako ♦ sin. kin [Por.] Etimologija: slov. na - kazŭ Grupa reči: Osećanje, mišljenje, narav, osobine i fiziologija čoveka [=474 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE năcáz (Mold. vechĭ și Trans.), nacáz (Mold.) și necáz (Munt.) n., pl. urĭ (vsl. na - kazŭ, pedeapsă, mustrare, sîrb. nákaz, monstru din naștere; ceh. nakaz, infecțiune, epidemie. V. caznă, cazanie, pricaz). Supărare, întristare. Ciudă: a muri de necaz. În necazu cuĭ-va (după fr. en dépit de saŭ malgré), în ciuda luĭ, contra voințeĭ luĭ: umblînd pin ploaĭe, în nacazu zilelor acestora (Sadov. VR. 1911, 3, 341). Sursa: Scriban (1939) Link : năcaz |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||