Kartica reči Reč obrađena: 04.10.2015

U sufinansiranju projekta 2015. i 2018. godine učestvovalo je Ministarstvo kulture RS

Sve fraze

Spelovanje vlaških fraza

Conv. in română:

Konv. u VNS:

Skraćenice:

Karta oblasti:

Copyright:

Br. pogleda:

950

       

 (3536) nîkažî (rom. necăji) mučiti  [glagol]
nîkažî (ĭuo nîkažăsk, ĭel nîkažîașće) [akc. nîkažî] (gl. p. ref.) — mučiti, kinjiti ∎ lasă-l, nu-l măĭ nîkažî, kă nuĭe ĭel đivină — pusti ga, nemoj ga više mučiti, jer nije on kriv ∎ aĭ batrîń s-a nîkažît măĭ mult đikît nuoĭ, kă tuot a lukrat la snagă — stari su se mučili više od nas, jer su sve radili na snagu [Por.] ∞ nakaz

Grupa reči: Osećanje, mišljenje, narav, osobine i fiziologija čoveka [=474 pojma]
Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek
Područje: 05 Munćani (Porečani)

IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE


NECĂJÍ, necăjesc, vb. IV. 1. Tranz. A pricinui (cuiva) un necaz, o supărare; a face cuiva sînge rău, a mînia, a supăra, a irita, a amărî. Blestemul părinților pe care nu - i asculta, ci îi tot necăjea, a făcut - o să fie gheonoaie. ISPIRESCU, L. 4. Tu ai fost bun de călugărit, iar nu de trăit în lume, să necăjești oamenii și să chinuiești nevasta și copiii. CREANGĂ, P. 47. ♦ A nu lăsa (pe cineva) în pace; a sîcîi, a tachina. Ați necăjit într - o zi, prin gard, un păun, care s - a - nfoiat pe dată. PAS, Z. I 47. Se găsea însă din cînd în cînd cîte un om care, neavînd altă treabă, se lega de el și - l necăjea. SLAVICI, O. I 227. ♦ Refl. A se enerva, a se mînia. Cu cît se vedea mai neîndemînatic, cu atît se necăjea mai rău. VLAHUŢĂ, O. A. 111. Se necăjea pentru că - l durea inima cînd vedea că nu se silesc copiii la învățătură. GHICA, S. A. 71. Ce, bade, te - ai necăjit ? Şi eu numa i - am glumit ! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 77. 2. Refl. A-și da osteneala, a se trudi, a se căzni. Pușcașii se necăjeau să scoată un polobocel de vin. SADOVEANU, O. I 68. După ce ne - am necăjit pe drum două zile și două nopți, cînd s - agiungem la gazdă... ne fug surugiii. ALECSANDRI, T. I 120. ◊ Intranz. (Rar) Vai de mama cu feciori ! Necăjește Pînă - i crește, Împăratu - i cătănește. BIBICESCU, P. P. 124. – Variantă: năcăjí (CREANGĂ, A. 23, ALECSANDRI, T. I 112, HODOŞ, P. P. 207) vb. IV. Sursa: DLRLC (1955-1957)

Link : necăji
Dopunska pretraga
Po gnezdu reči:  

nakaz

aa
  
ăă
  
bb
  
țț
  
čč
  
ćć
  
dd
  
  
ğğ
  
đđ
  
ďď
  
ee
  
ff
  
gg
  
hh
  
ii
  
îî
  
ĭĭ
  
kk
  
ll
  
ļļ
  
mm
  
nn
  
ńń
  
oo
  
pp
  
rr
  
ss
  
şş
  
śś
  
tt
  
ťť
  
uu
  
vv
  
zz
  
žž
  
źź