  
|
|
(5215) pipăi (rom. pipăi)  pipati [glagol]pipăi (ĭuo pipîĭ, ĭel pipîĭe) [akc. pipăi] (gl. p. ref.) — pipati, dodirivati ∎ sa vaĭtă k-a pipaito, đ-aĭa ĭ-a dat o palmă — žali se da ju je pipao, zato mu je opalila šamar [Por.] Etimologija: srb. pipati Grupa reči: Osećanje, mišljenje, narav, osobine i fiziologija čoveka [=474 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE pípăĭ și (rar) -ĭésc, a -í v. tr. (vsl. pipati, a pipăi; sîrb. pipati; bg. opipvam). Ating ușor cu mîna orĭ cu picĭoru (orĭ și cu bastonu) ca să constat ce e și cum e, maĭ ales în întuneric: a pipăi o stofă, un loc. Fig. Sondez, încerc să văd cum e: a pipăi un teren, o pĭață comercială, o afacere, o persoană. V. intr. Bîjbîĭ: merg pipăind, (fig.) știința la început a mers pipăind. Pe pipăite, pipăind, bîjbîind. – Vechĭ, azĭ pop., și apípăĭ. Sursa: Scriban (1939) Link : pipăi |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||