|
|
(6503) Fîrtat (rom. Fărtat) Ortak [imenica] Fîrtat (i. m.) — (mit.) Ortak, Đavo ∎ kînd s-a fakut Lumĭa, șă tuot pi Pomînt, Dumńeḑîu n-a lukrat ńimika sîngur, kă avut Ortak kare a fuost Draku, Ńikruśatu — kad se stvarao Svet i sve na Zemlji, Bog nije ništa radio sam, jer je imao Ortaka, koji je bio Đavo, Nečastivi ∎ (folk.) kînd a trăbuit să fakă Pomîntu, șă tuot śi ĭe pi ĭel, Dumńeḑîu a fuost ćinîr, șă n-a șćut mulće luază, ama Ortaku a fuost aldrakuluĭ ș-a șćut tuot śe trăbe — kad je trebalo da stvori Zemlju, i sve što je na njoj, Bog je bio mlad, i nije znao mnoge stvari, ali zato je đavolski Ortak znao sve šta treba [Por.] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE FĂRTAT subst. (frate de cruce), cf. Pobrata sl. < пoьpaтъ și пoьpaтнмъ, expl. v. Bogrea (DR I 211). 1. Fărtat (17 A IV 406; Hur 323; Cat). 2. Fîrtat (16 B V 480, 17 Bl 309; Glos); Fîrtățești s. 3. Cf. Freatat (16 A III 63). 4. Furtat (16 B IV 272) < furtat, dialectal în Banat și Muscel. 5. Cu apoc. Fărtul, Oana (Cat. mold. II). II. Din sl. пoьpaтъ (netradus în Lexicon Paleoslov. de Miklosich 1. Pobrata, moșn. (17 B I 109); ca toponim s-a schimbat în Pobrata sau Probata, m-rea lui Petru Rareș. 2. Pobrot b. (16 B I 102). 3. Poprata b. (17 B III 109); Pobrătești s (Cat. Mold. II). Sursa: Onomastic (1963) Link : Fărtat |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||